Deficitul forței de muncă pe piața din România este clar. Schimbările demografice au o influență colosală asupra educației și formării profesionale. Cele mai multe firme sunt fie mici, fie macro, iar angajatorii pun din ce în ce mai mult preț pe calificările profesionale care reprezintă de foarte multe ori condiția pentru angajarea personalului necalificat.
Cu toate acestea, personalul necalificat constituie o provocare constantă în ecosistemul dinamic al pieței muncii actuale. De altfel, 7 din 10 angajați doresc să-și schimbe locul de muncă (chiar dacă nu vor lucra în domeniul pentru care s-au pregătit).
Ce înseamnă deci, personal necalificat? Iată câteva răspunsuri:
1. Personal necalificat – ce înseamnă și cine intră în această categorie?
Recrutarea este plină de neprevăzut în prezent, având în vedere că a crescut simțitor deficitul forței de muncă în țara noastră. De aceea, companiile mici și mijlocii trebuie să înțeleagă că vor avea nevoie de eforturi duble pentru a atrage, și mai apoi, pentru a păstra angajații.
Ce presupune de fapt personalul necalificat? Dicționarul limbii române hotărăște că o persoană care nu este calificată într-o meserie intră sub incidența conceptului proaspăt amintit. Totuși, cum are loc recrutarea personalului necalificat, având în vedere că, cel puțin în ultimii doi ani de la declanșarea pandemiei de Covid-19, a apărut o criză alarmantă de personal necalificat în domenii foarte diverse, precum: producție, transport, construcții, agricultură sau HoReCa.
De ce personalul necalificat nu se poate angaja pe funcții care necesită în prealabil atestat?
Pe teritoriul țării, aproape toate ocupațiile necesită calificare care poate veni sub formă de diplomă sau atestat. Astfel că, un individ necalificat nu poate să fie angajat într-un anumit post sau într-o anumită meserie și nu poate să fie încadrat în drept în nicio ocupație. De aceea, este necesară o formare profesională în vederea desfășurării activității – conform Clasificării Ocupațiilor din România – care nu poate fi obținută decât în cadrul sistemului de învățământ la nivel național, fie prin diverse programe de formare profesională.
2. Informații importante pe care angajatorul trebuie să le ia în considerare
Pentru ca o companie să facă angajări într-o funcție conform Clasificării Ocupațiilor din țara noastră, persoanele respective trebuie să dețină o anumită formare profesională. Aceasta poate fi prin intermediul celor 10 clase obligatorii instituite în legislație, în domeniul educației, la nivel național, fie prin programe de formare profesională. Angajatorul trebuie să țină cont că toate profesiile și meseriile din codul Clasificării Ocupațiilor din România sunt reglementate pentru ocupațiile muncitorilor necalificați, cu nivel de instruire 1 (adică studiile claselor gimnaziale I-VIII).
Toți muncitorii necalificați realizează sarcini de rutină și de nivel simplu care presupune efort fizic, dar și utilizarea anumitor unelte manuale. Tocmai de aceea, specialiștii în Resurse Umane și legislația muncii cunosc că nu sunt neapărat folositoare studiile generale.
Totuși, personalul necalificat este din ce în ce mai căutat ca profil de candidat de către specialiștii în Resurse Umane, iar leasingul de personal a devenit un deziderat necesar pentru orice firmă care lucrează în construcții, HoReCa sau transporturi. De aceea, este necesar ca angajatorul să știe care sunt pașii pentru angajarea personalului necalificat din afara granițelor țării.
Solicită personal necalificat pentru afacerea taSolicită personal necalificat pentru afacerea ta
Astfel:
- angajatul trebuie să aibă minimum de instruire pentru funcția solicită și cerințe tehnice (doar dacă este cazul)
- trebuie să fie recunoscută diploma/ele de studii prin solicitarea avizului de muncă imediat ce diploma/ele vor fi recunoscute de către Ministerul Educației din România
- obținerea avizului de muncă poate să varieze în funcție de forma contractuală a viitorului angajat străin sau în funcție de durata șederii în România. Acestea sunt de două feluri și anume: ca țintă de angajare locală sau în scop de detașare. Primul dintre ele este întotdeauna acordat muncitorilor permanenți și este valabil un an de zile. Avizul de muncă în scop de detașare se va depune de către viitorul angajat la ambasada țării noastre din țara natală, obligația depunerii vizei aparținând în totalitate cetățeanului străin.
- obținerea permisului de ședere în țara noastră se poate procura depunând o solicitare la autoritățile care se ocupă de imigrare, în funcție doar de domiciliul din România a angajatului străin.
De asemenea, trebuie amintit că personalul necalificat nu înseamnă analfabetism și studii, un stereotip des întâlnit în societatea actuală. Acesta poate doar să nu fie calificat pentru un anumit domeniu, dar poate deveni calificat în urma finalizării unui curs specific.
