Skip to main content

În societatea de astăzi, hărțuirea este cel mai frecvent asociată cu mediul școlar ori cu locurile de joacă. Însă, aceasta nu se limitează la mediile educaționale, ci se poate întâmpla și la locul de muncă, având un impact negativ asupra sănătății mintale, a satisfacției profesionale și a bunăstării generale a angajaților. În calitate de antreprenor sau de angajator, este important să cunoști ce presupune hărțuirea la locul de muncă, examinând diverse exemple de comportamente de hărțuire care se pot manifesta la birou.

  

1. Hărțuirea la locul de muncă – semnificația acestui concept 

Hărțuirea la locul de muncă se referă la un comportament persistent și nedorit, bazat pe intimidarea îndreptată către un angajat sau un grup de persoane. Implică incidente repetate care creează un mediu de lucru neplăcut, ostil sau chiar ofensator, ceea ce face dificilă îndeplinirea eficientă a sarcinilor de serviciu de către victimele vizate. Bullying-ul la locul de muncă poate apărea sub diverse forme, atât vizibile, cât și mai discrete, și poate implica abuzuri verbale, fizice sau psihologice.

 1.1. Bullying la locul de muncă – care este diferența dintre bullying și hărțuire? 

În ziua de astăzi, când interacțiunile sociale depășesc granițele fizice, problemele legate de intimidare și hărțuire primesc o atenție sporită. Atât bullying-ul, cât și hărțuirea implică o conduită nepotrivită ce poate provoca daune, iar din acest motiv este important să recunoști caracteristicile lor principale. Bullying-ul și hărțuirea, deși sunt înrudite, au înțelesuri distincte care ajută la diferențierea celor două fenomene. 

Blog - 1.1. Bullying la locul de muncă – care este diferența dintre bullying și hărțuire

Bullying-ul se referă la acte repetate și intenționate de agresiune sau abuz, adesea săvârșite de un individ sau de un grup, remarcându-se prin diferența de autoritate dintre autor și victimă. Acesta presupune acțiuni fizice, verbale sau psihologice, care se pot întâlni atât la birou, cât și în mediul online.

Hărțuirea apare adesea din cauza rasei, sexului, orientării sexuale, religiei sau a altor aspecte personale. Se poate manifesta sub diverse forme, inclusiv abuz verbal, amenințări, urmărire sau avansuri nedorite. Spre deosebire de bullying, hărțuirea nu trebuie să implice neapărat o discrepanță de autoritate, iar un singur act se poate considera hărțuire. În ceea ce privește rasa, aceasta se poate observa mai frecvent în rândul persoanelor sosite din Asia sau alte continente în scop de lucru. Din nefericire, majoritatea provin din medii defavorizate și sunt nevoiți să-și părăsească țara pentru a-și putea întreține familia de la distanță, optând pentru diverse domenii de muncă pentru personalul asiatic, indiferent de țară. Mulți angajatori sau chiar colegi nu privesc lucrurile în acest fel și se folosesc de contextul rasial pentru a le crea disconfort.

Hărțuirea tinde să apară în medii în care există așa numita „dinamică a puterii”, așa cum sunt locurile de muncă. Ea poate lua mai multe forme, inclusiv fizică (lovire, împingere), verbală (insulte), relațională (excludere socială, răspândirea de zvonuri) și ciberbullying (utilizarea platformelor digitale pentru a hărțui sau a intimida). Bullying-ul implică adesea un comportament repetitiv, cu intenția de a degrada, umili sau de a obține putere asupra victimei.

În schimb, hărțuirea este frecvent abordată prin intermediul legilor antidiscriminare care protejează persoanele împotriva relelor tratamente. Acestea au ca scop prevenirea discriminării la locul de muncă și în spațiile publice, cu prevederi privind raportarea, investigarea și luarea de măsuri legale împotriva autorilor. Victimele pot avea, de asemenea, acces la căi de atac civil și la despăgubiri pentru daune de orice natură.

Mai mult decât atât, bullying-ul și hărțuirea pot avea consecințe psihologice și emoționale grave pentru victime. Acestea se pot confrunta cu anxietate, depresie, stimă de sine scăzută și dificultăți în adaptare. Expunerea prelungită la hărțuire poate duce chiar la probleme de sănătate mintală pe termen lung și la comportamente autodistructive. Totodată, victimele pot prezenta simptome de tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Impactul bullying-ului se poate extinde dincolo de individ, afectându-i relațiile sociale, dezvoltarea profesională și bunăstarea generală.

 

 1.2. Hărțuirea la locul de muncă de către șef – exemple de bullying la locul de muncă 

Blog - 1.2. Hărțuirea la locul de muncă de către șef – exemple de bullying la locul de muncă

Hărțuirea poate lua diverse forme, inclusiv sub forma abuzului verbal, a celui fizic ori psihologic. Aceasta se poate baza pe factori precum sexul, rasa, religia, orientarea sexuală sau diferite dizabilități. Iată câteva exemple de bullying la locul de muncă de către șef:

  1. Abuzul verbal: insultele repetate, comentariile depreciative sau limbajul ofensator la adresa unei persoane ori a unui grup.
  2. Discriminare: tratarea nedreaptă sau diferită a unei persoane pe baza unor caracteristici personale, inclusiv vârsta, sexul, etnia sau țara de origine.
  3. Hărțuirea sexuală: avansuri, comentarii sau gesturi nedorite de natură sexuală care creează un mediu de lucru inconfortabil.
  4. Răzbunări: acțiuni negative întreprinse împotriva unei persoane ca răspuns la plângerea sau la raportarea hărțuirii de către aceasta.

1.3. Hărțuirea la locul de muncă de către colegi – scurtă clasificare a acestui concept 

  • Abuzul verbal: este una dintre cele mai răspândite forme. Acesta include adresarea de injurii, insultarea sau ridiculizarea angajaților în fața altora. De exemplu, un supervizor care îi adresează injurii unui angajat pentru o greșeală minoră sau care îi subestimează constant ideile.
  • Excluderea și izolarea: hărțuirea poate lua forma excluderii sau izolării anumitor persoane din activitățile, discuțiile sau evenimentele de la job. Acest lucru se poate manifesta prin privarea intenționată de informații importante sau prin excluderea deliberată a unui coleg de la ședințele de echipă sau din procesele decizionale.
  • Subminarea și sabotarea: în unele cazuri, colegii de la birou ori angajatorii pot să își însușească meritele pentru munca altora, să răspândească zvonuri sau să furnizeze informații false pentru a afecta reputația cuiva. Sabotarea eforturilor unui coleg de muncă prin reținerea resurselor, manipularea datelor sau pregătirea intenționată pentru eșec sunt toate exemple de hărțuire.
  • Hărțuirea cibernetică: odată cu dezvoltarea digitalizării, hărțuirea cibernetică a devenit din ce în ce mai răspândită chiar și la joburi. În acest caz, este utilizată tehnologia, prin intermediul mail-urilor, a rețelelor de socializare sau a platformelor de social media, pentru a hărțui sau intimida colegii de muncă. În multe cazuri, se constată trimiterea de mesaje amenințătoare sau depreciative, distribuirea de fotografii sau videoclipuri compromițătoare sau răspândirea de informații false online.

 

 2. Bullying-ul la locul de muncă – cum poți gestiona această situație neplăcută? 

Acum că ai aflat ce presupune hărțuirea și bullying-ul, în calitate de angajat ori de angajator aflat în căutare de leasing de personal, trebuie să descoperi efectele pe care aceste două concepte le induc, precum și moduri eficiente prin care poți preveni instalarea lor în compania pe care o deții ori în care lucrezi.

 2.1. Ce înseamnă bullying la locul de muncă – efectele hărțuirii la birou 

Efectele hărțuirii la locul de muncă pot fi semnificative și dăunătoare atât pentru cei care lucrează în companie, cât și pentru firma în sine. Deci, când se pune problema despre ce înseamnă bullying-ul la locul de muncă, iată câteva consecințe comune:

  • Impactul psihologic: bullying-ul poate avea efecte psihologice grave asupra victimelor, ducând la creșterea stresului, anxietate, depresie și reducerea stimei de sine. Victimele pot avea dificultăți de concentrare, probleme de somn și pierderea interesului pentru muncă. În unele cazuri, poate duce chiar la tulburări de stres post-traumatic (PTSD).
  • Productivitate redusă: atunci când sunt supuși la hărțuire, angajații se confruntă adesea cu o reducere a motivației, a angajamentului și a satisfacției profesionale. Teama și stresul constant asociate cu bullying-ul pot duce la scăderea productivității și a creativității, afectând în cele din urmă performanța generală a companiei.
  • Dezorganizare: hărțuirea contribuie la crearea unui mediu de lucru toxic, în care frica și neîncrederea înlocuiesc colaborarea și munca în echipă. Se poate crea o „cultură a tăcerii”, în care angajații ezită să raporteze incidentele de hărțuire, temându-se de răzbunare sau de neîncredere, perpetuând și mai mult problema.

Blog - 2.2. Fenomenul de bullying la locul de muncă – cum poți preveni acest lucru

 2.2. Fenomenul de bullying la locul de muncă – cum poți preveni acest lucru? 

Când vine vorba despre bullying la locul de muncă, companiile ar trebui să introducă politici și strategii clare pentru a putea preveni cu succes acest fenomen, după cum urmează:

Stabilirea unor politici clare: implementarea unor proceduri împotriva bullying-ului este esențială. Acestea ar trebui să definească explicit comportamentele inadmisibile, să prezinte mecanismele de raportare și să detalieze consecințele hărțuirii la birou.

Creșterea gradului de conștientizare: ai posibilitatea de a desfășura programe și ateliere pentru a le oferii angajaților detalii cu privire la hărțuire, la diferitele forme și la impactul pe care îl are asupra celor din echipă și a companiei. Acest lucru va contribui la promovarea respectului, a empatiei și a relaționării dintre angajați.

Încurajează raportarea și sprijinul: creează un mediu sigur în care angajații să raporteze în mod confidențial incidentele neplăcute în care au fost implicați.

Fii exemplul demn de urmat: liderii și managerii ar trebui să fie un model de comportament respectuos și să aibă zero toleranță față de hărțuire. Demonstrând empatie, abordând conflictele cu promptitudine și promovând lucrul în echipă, ei pot da tonul pentru întreaga firmă.

 

Hărțuirea la locul de muncă este o problemă omniprezentă care poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării angajaților și a succesului organizațional. Aceasta este o experiență dăunătoare care poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării și dezvoltării profesionale a unei persoane, afectând totodată și productivitatea unei companii.

De aceea, în calitate de angajator sau manager, este important să recunoști semnele hărțuirii și să iei măsurile adecvate pentru a le preveni. Pe de altă parte, în cazul în care nu ai posibilitatea de a-i observa pe cei din echipa ta, trebuie să îi încurajezi să semnaleze orice incident de această natură, întocmai pentru a menține mediul de lucru confortabil și eficient.

În ceea ce privește perspectiva angajatului care se confruntă cu hărțuire sau bullying, este important să se țină cont și de câteva măsuri ce pot ajuta. Iată pașii pe care victima îi poate urma:

  1. Documentarea incidentelor: o evidență detaliată a fiecărui incident, incluzând data, ora, locul, persoanele implicate și o descriere a ceea ce s-a întâmplat va fi de ajutor.
  2. Revizuirea politicilor companiei: orice angajat trebuie să fie familiarizat cu politicile și procedurile organizației privind hărțuirea. Totodată, este datoria lui de a înțelege mecanismele de raportare, procesele de depunere a plângerilor și orice sisteme de sprijin disponibile.
  3. Sprijin emoțional: victimele unui astfel de incident pot solicita ajutorul colegilor de încredere, a prietenilor sau familiei, pentru a-și împărtăși experiențele și emoțiile. Sprijinul lor oferă confort și poate ajuta în depășirea situației.
  4. Consultarea departamentului HR: dacă organizația are un departament de resurse umane, se poate programa o întâlnire pentru a raporta incidentele de hărțuire. De asemenea, trebuie pregătite și prezentate dovezile documentate, oferind detalii specifice despre fiecare incident. Mai mult decât atât, orice angajat are dreptul de a împărtăși totul în mod confidențial.
  5. Consiliere juridică: dacă procesele interne nu reușesc să rezolve problema sau dacă hărțuirea persistă, un avocat specializat în cazuri de hărțuire poate fi solicitat. Un specialist în domeniul juridic poate oferi îndrumări cu privire la drepturi, la opțiuni legale și la pași de urmat în aceste situații.

Experimentarea hărțuirii la locul de muncă este nedreaptă și nu ar trebui tolerată. Recunoscând semnele hărțuirii și luând măsuri din timp, angajații și angajatorii se pot proteja și pot contribui la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai productiv.

 

Așadar, deși hărțuirea și bullying-ul sunt asemănătoare, este esențial să se facă o distincție între cele două fenomene. Înțelegerea diferențelor dintre cele două permite elaborarea unor strategii de prevenire și intervenție adaptate în funcție de situație. De asemenea, cunoscând ce presupune hărțuirea la locul de muncă de către șef ori de către colegi, permite dezvoltarea unor cadre juridice și a unor sisteme de sprijin adecvate pentru a aborda aceste probleme în mod eficient. Prin conștientizare și promovarea respectului, ai posibilitatea de a crea medii mai sigure în care angajații tăi se pot dezvolta fără a fi afectați de efectele nocive ale hărțuirii și ale fenomenului de bullying la locul de muncă.

 

Sursa foto: freepik.com, pexels.com

Completează-ți echipa cu muncitori din Asia. Contactează-ne!

Contactează-ne