Skip to main content

O parte importantă a economiei globale reprezentată de industria ospitalității a cunoscut o îndelungată evoluție până la timpurile prezente, dominate masiv de tehnologie. Dar, pentru a răspunde întrebărilor legate de însemnătatea și semnificația acestui sector în ansamblul activităților umane de natură economică, este necesară o scurtă, dar sugestivă incursiune în timp pe firul dezvoltării ei, care a însoțit societatea umană din cele mai vechi timpuri. 

Se pare ca activitățile care, împreună, alcătuiesc ceea ce este cunoscut azi sub denumirea comună de industrie a ospitalității sunt cunoscute încă din vremea Greciei Antice sau chiar cu ceva timp mai înainte. „Hotelierii” antichității, care se ocupau exclusiv cu această ramură de activitate economică, se manifestau deja în zona serviciilor oferite pelerinilor templelor antice sau diferitelor adunări cu scop social sau de relaxare, așa cum era cazul termelor. Romanii au fost cei care au început să diversifice chiar unele forme de servicii pentru turismul incipient al acelor vremuri. Au apărut, astfel, servicii de cazare, hanurile fiind locuri de popas și de odihnă pentru călătorii ce străbăteau drumurile lungi ale Imperiului. 

Tocmai din această activitate își trage rădăcinile însuși termenul de ospitalitate, care a dat numele unei întregi industrii de azi. Se pare că, etimologic, cuvântul provine din vechea limbă franceză, unde termenul „hospice” desemna tocmai acțiunea de a avea grijă de călători sau de musafiri. Deși este folosit la scară largă și de alte zone, mai ales de organizațiile de caritate sau de spitale, mesajul inițial, cel de „a avea grijă de străini, de a-i ajuta și trata bine” este încă la baza întregii activități economice din sfera acestui tip de servicii. 

Astfel, industria ospitalității cuprinde o gamă largă de domenii din sectorul serviciilor. Acestea au legătură, mai ales, cu activitățile de cazare, hoteluri, parcuri de distracții, transport, linii maritime de tip croazieră, planificarea evenimentelor, restaurante și hoteluri etc. Se pare că cel mai vechi hotel din lume a apărut în Japonia de azi cu mai bine de 1300 de ani în urmă și se numea Koshu Nishiyama. El există și operează chiar și în ziua de azi, fiind deținut de descendenții aceleiași familii care l-a înființat. 

Astăzi, unitățile din zona economică a ospitalității înglobează mai multe game de activități, de la întreținerea clădirilor folosite, la servicii de gastronomie, marketing, resurse umane, turism și angajați în diverse subdomenii care, toate la un loc, creează confort pentru clienți. 

O noțiune care se întrepătrunde pană la nivelul disoluției în termenul mai general de industrie a ospitalității este cea de HoReCa, despre care vei afla câteva noțiuni de bază în acest articol.

 

1. Ce înseamnă HoReCa în ansamblul activităților ce compun industria ospitalității?

Folosit pentru prima dată în Olanda, termenul de HORECA are o circulație mai ales în zona de sorginte latină a Europei, în Spania, Portugalia, Belgia, dar și în România. Cunoscut și sub scrierea capitalizată – „HoReCa” – a devenit, relativ rapid, un simbol al industriei alimentare cu legătură către zona ospitalității, adică exact acele locuri în care mâncarea sau băutura sunt servite publicului. 

HoReCa este, de fapt, un termen din sfera business-ului care face referire la un sector din domeniul industriei alimentației publice, în mod principal, dar și al cazării și serviciilor accesorii. Termenul este obținut prin abrevierea cuvintelor ce compun expresia din limba engleză „Hotel & Restaurant Category”. Uneori, prescurtarea poate fi interpretată ca provenind de la expresii precum: Hotel/Restaurant/Caterer, aici fiind inclusă și activitatea de catering. Cea de-a doua explicație a termenului prescurtat pare a fi mai valoroasă atât din punct de vedere semantic, cât și în ceea ce privește acoperirea cât mai largă a activităților care se desfășoară sub umbrela acestui domeniu. 

Călătoriile și turismul sunt activități cu impact economic major pentru cele mai multe țări din lume. Pe lângă influența pozitivă directă, industria ospitalității, în general, și HoReCa în mod particular, produc și o serie de efecte indirecte sau induse în economiile statelor. În mod special, din ultima parte a secolului al XX-lea și până în prezent, se poate constata că ospitalitatea, ca ramură a turismului, prezintă o creștere viguroasă și rapidă. 

Se poate afirma, la acest moment, că HoReCa, deși poate fi considerată un domeniu industrial separat, este, mai degrabă, o parte a industriei ospitalității care include o mare gamă de entități ce oferă servicii de cazare, masă, băuturi și locații de recreere în afara zonelor de domiciliu ale clienților. 

Turismul, care include, desigur, si HoReCa, este a treia cea mai mare activitate socio-economică din cadrul Uniunii Europene, după activitățile din sfera comerțului – distribuției și construcțiilor. Tot aici, serviciile care oferă mâncare în regim de servicii de tip restaurant sau asimilate contează ca cea mai mare componentă a industriei ospitalității. Afacerile în acest domeniu, alături de cele de tip hotelier, sunt unele dintre cele mai viguroase ramuri ale economiei Europene. 

Serviciile de tip restaurant din domeniul HoReCa joacă, de altfel, și un rol important în satisfacerea nevoilor mereu schimbătoare ale consumatorilor și generează, în același timp, cea mai mare parte din valoarea adăugată și cele mai numeroase joburi din întreaga industrie a ospitalității europene. Atât de mare este nevoia de angajați în acest domeniu, încât se apelează tot mai des la agenții de recrutare a personalului asiatic sau chiar din alte zone geografice, ce pot oferi forță de muncă calificată pentru specificul acestei activități. 

În același timp, evoluțiile sociale și demografice, dar și schimbările de valori în ansamblul societății umane, precum și a percepțiilor consumatorilor, duc la dezvoltarea unor noi oportunități și produse în industria de profil. Se pare că existența unor condiții economice stabile, dezvoltarea pieței globale a muncii, dar și accelerarea fără precedent a ritmului vieții în general vor duce, toate, la impulsionarea accentuată a acestui sector.  

Afacerile din domeniul HoReCa sunt o parte importantă a turismului ca ramură economică. Această zonă a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai importante categorii de servicii a economiei globale, iar din acest punct de vedere, dezvoltarea serviciilor de acest tip este strâns legată de această evoluție. 

Turistul modern este implicat într-o măsură tot mai mare în schimbările culturale, etice și economice ce au loc, dar și în conceptul de redescoperire a „gustului local sau tradițional”. Acest fapt a dus la o mai mare concentrare asupra tipicului teritorial și a protejării acestuia, dar și la apariția unui nou concept de afaceri, cunoscut sub denumirea de „Economia Gustului”. Mâncărurile locale sau specifice unei regiuni geografice ori culturi pot aduce o valoare adăugată deosebită destinațiilor turistice și contribuie în mod decisiv la competitivitatea zonei în ansamblu.   

Teritoriul este acum o veritabilă platformă pentru serviciile din domeniul HoReCa și este și un element care diferențiază o anumită zonă, prin faptul că este o sursă de identitate locală. Acesta cuprinde valori de mediu și peisagistice, istorie, cultură, tradiție, mediul rural, mare sau munte, dar și bucătăria locală. În acest sens, convertirea teritoriului într-un peisaj de natură culinară este una dintre provocările la care domeniul HoReCa poate răspunde prin adaptare. Serviciile acestei ramuri, mai ales în ceea ce privește cele de alimentație specifică, permit turiștilor să se conecteze mai simplu cu tezaurul istoric și cultural al destinațiilor parcurse. 

În mod similar, servirea mesei în afara domiciliului a devenit deja un mijloc de recreere: mâncarea nu mai este necesară doar pentru satisfacerea nevoii primare de a potoli foamea, dar și un mod de distracție în sine.  

 

2. Industria HoReCa – privire generală asupra trendului actual al domeniului

Industria HoReCa nu este doar un element important din punct de vedere economic, ci și un reper esențial în contribuția la dezvoltarea culturală și a societății în general. Domeniul ospitalității, în ansamblu, constituie unul dintre fundamentele societății și civilizației europene, barurile, cafenelele, restaurantele fiind locuri de întâlnire și distracție, dar și de inspirație și lărgire a cercurilor sociale, atât pentru turiști, cât și pentru localnici. Pentru ambele categorii, HoReCa este un vehicul prin care se aduce valoare bucuriei de a trăi. 

Ultimii ani au indicat deja un trend crescător pentru luarea mesei în afara domiciliului, pentru o mare proporție din totalul consumatorilor. Unele studii arată că, cel puțin în Europa, aproximativ 25% din mesele servite sunt luate în unități specifice domeniului în discuție, 50% la birou sau la locul de muncă, și mai mult de 25% la școală sau universitate. 

În același timp, Uniunea Europeană rămâne destinația primară la nivel mondial a turiștilor, fapt care contribuie în mod esențial la situația locurilor de muncă din domeniul HoReCa, dar și la dezvoltarea diferitelor regiuni. Totuși, una dintre principalele caracteristici legate de activitățile turistice este gradul înalt de elasticitate al cererii, care poate crește sau scădea mult mai ușor decât în cazul altor produse sau servicii. 

Astfel, trebuie reținut faptul că cererea de servicii din acest domeniu poate scădea mult mai rapid decât diminuarea veniturilor consumatorilor în timpuri de criză economică sau incertitudini politice, militare ori sanitare. 

Tehnologia este un alt factor care poate stabili un trend asupra acestui domeniu. Astfel, afacerile din HoReCa au trecut în era digitală, fie folosind servicii de tip terță parte din zona platformelor online de livrări la domiciliu, fie folosind platforme și sisteme de livrare proprii, care le permit să evite plata comisioanelor prea mari ale celor dintâi. Se poate afirma, cu certitudine, că numărul restaurantelor care se înrolează în diverse platforme de acest tip este în creștere accelerată.

Totodată, competiția din partea marilor lanțuri de retail, care oferă mâncare gătită și băuturi din magazinele proprii, a devenit tot mai acerbă, iar micile cafenele sau afaceri de tipul fast-food, cele mai simple forme de business ale HoReCa, sunt, în mod deosebit, vulnerabile la aceste amenințări, la fel cum este și cazul pieței de livrări. 

Unele restaurante s-au adaptat și au deschis propriile magazine online, prin care oferă produse pentru acasă, în formă ambalată. În mod similar, multe cafenele aleg tot mai des partea de dezvoltare online, unde oferta este mult diversificată față de ceea ce se poate consuma în spațiul dedicat. Produse accesorii, precum sortimente exotice de cafea, capsule speciale, ceaiuri sau produse de cofetărie sau patiserie sunt doar câteva dintre exemplele de produse ce sunt deja vândute prin intermediul aplicațiilor și magazinelor online ale unităților care, tradițional, fac parte din domeniul ospitalității. 

 

 3. Industria HoReCa din România și provocările cu care se confruntă

Situația din România a domeniului HoReCa este una specială și este foarte mult legată de evoluția pieței muncii din zonă. Digitalizarea și tehnologia nu au ocolit nici această zonă a economiei românești, care deja permite profesionalizarea afacerilor și o concentrare tot mai mare pe profitabilitate. 

Procesele de automatizare în manevrarea alimentelor vor înlocui, pe termen mediu și lung, o mare parte din forța de muncă folosită la executarea unor munci simple, cu un nivel slab de calificare. Dar, până atunci, piața muncii de tip HoReCa din România suferă de o lipsă acută de personal suficient, pentru toate unitățile și serviciile din domeniu. 

Acest fapt s-a accentuat gradual mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când libertatea de mișcare a persoanelor a început să schimbe structural și piața muncii. O parte însemnată din populația activă a țării a migrat către locuri de muncă din Vestul Europei, în căutarea unor salarii mai bune. 

De asemenea, specialiștii din domeniul HoReCa, în mod special bucătari, cofetari sau patiseri bine pregătiți ori personal de servire cu abilități excelente au devenit tot mai rari, datorită decăderii învățământului profesional specializat. 

În plus, nici datele demografice nu sunt încurajatoare pe termen scurt și mediu, deoarece populația locală se află pe un trend de îmbătrânire și scădere a numărului total. 

Întreprinzătorii găsesc tot mai puțină resursă umană locală de o calitate bună pentru completarea pozițiilor libere din diversele ramuri ale industriei, astfel că serviciile de plasare a forței de muncă a asiaticilor în România au devenit un veritabil colac de salvare pentru afacerile din acest domeniu.  

Asia este încă o sursă bună de forță de muncă bine pregătită, educată și calificată, pentru diverse domenii și poate asigura, cel puțin parțial, nevoia de resurse umane la nivel european. Deja, agențiile de recrutare a personalului asiatic și a muncitorilor din această zonă geografică sunt un ajutor demn de luat în seamă pentru angajatorii din aproape orice domeniu, asigurând și o paletă extinsă de servicii conexe cum ar fi cazare, transport, cursuri de limba română, formalități legale și consultanță legislativă. 

Nu trebuie uitat și avantajul dat de specificul cultural al angajaților recrutați din aceste zone, fidelitatea, cultura muncii, adaptarea rapidă la orice scenarii de lucru și utilizarea limbii engleze fiind doar câteva aspecte demne de luat în seamă în alegerea și completarea personalului dorit de angajatorii din domeniu. 

În concluzie, HoReCa este un domeniu aflat în continuă schimbare, însă unul deosebit de adaptabil și sensibil la modificările de comportament și culturale ale consumatorilor, iar soluțiile la toate provocările date, fie de schimbările induse de revoluțiile tehnologiei, fie de mobilitatea și raritatea personalului, pot fi găsite și implementate în timp. 

Sursa foto: Unsplash.com.

Cauți muncitori asiatici? Apelează cu încredere la serviciile International Work Finder!

Contactează-ne